Poezii, poezii

Am iubit poezia asta de cand am citit-o prima data, desi eram prea mica pentru a-i putea patrunde intelesurile.

Am recitit-o apoi in liceu si am fost foarte incantata sa o regasesc. Acum, hoinarind cu mintea la lucruri fanscinant de interzise, mi-am amintit de ea si vroiam sa v-o impartasesc si voua.

Ion Pillat - Cămara De Fructe

Deschid cu teama usa camarii de-altadata
Cu cheia ruginie a raiului oprit, 
Trezind în taina mare a poamelor, smerit, 
Mireasma, si racoarea, si umbra lor uitata.

Ma prinde amintirea în vânatul ei fum, 
Prin care cresc pe politi si rafturi, ca pe ruguri, 
Arzând în umbra, piersici de jar, si-albastri struguri
Si pere de-aur rosu cu flacari de parfum.

Sovaitor ca robul, ce calca o comoara
Din basmul cu o mie si una de nopti, ma-nchin:
Vad pepeni verzi – smaragde cu miezul de rubin –
Si tamâiosii galbeni ca soarele de vara.

Se-aprind fantasmagoric caise si gutui:
Trandafirii lampioane si lampi de aur verde...
Dar parasind camara ce mintile îmi pierde, 
Tot rodul vrajitoarei cu lacat îl încui. 

Si daca tot suntem la capitolul poezii, va las si volumele mele.(click pentru a citi)