"Komayo – povestea unei gheise" de Nagai Kafu

Komayo, o fosta gheisa care a abandonat lumea cartierelor de placeri cand s-a maritat, revine la Tokyo dupa moartea prematura a sotului. Nu vrea sa-si petreaca restul zilelor intr-un catun uitat de lume si friguros, printre straini, saraca si anonima; viseaza la o viata plina de lux, aproape de lumea stralucitoare a scenei, ca sa poata practica artele traditionale, iar singura solutie este sa se reintoarca in lumea gheiselor. Odata cu vechea ei meserie, il regaseste dupa pe Yoshioka, un client din prima tinerete. Incantat de reluarea acestei legaturi, Yoshioka ii propune sa-i devina patron si protector. Komayo ezita intre siguranta oferita de un asemenea contract si dorinta de a fi independenta, mai ales ca o intalnire intamplatoare cu actor tanar si talentat o face sa inteleaga ce inseamna pasiunea adevarata. Stie insa ca sentimentele ii pot pune in pericol planurile de viitor si legatura cu Yoshioka, asa ca accepta si favorurile unui al treilea barbat. Oricat de abila ar fi, Komayo nu poate castiga, pentru ca se joaca cu focul: rolul unei gheise este sa dea curs, cu gratie, solicitarilor, nu sa se puna pe sine pe primul loc si sa jongleze cu sentimentele celor care o doresc. O stie si ea, de altfel: singura solutie este sa iasa din scena. Dar cum? O propunere neasteptata ii va oferi o paradoxala retragere demna.

Am primit aceasta carte de la libraria online Libris. Multumesc mult de tot!
Mi-am dorit aceasta carte enorm, pentru ca nu mai citisem de foarte mult timp o carte cu gheise.
Ce-i drept, am citit aceasta carte pe fuga, dar pe nerasuflate.
Komayo este o gheisa care a decis sa se reintoarca in cartierul ei, dupa ce sotul ei a murit, iar familia in care era casatorita era ceva cam nesuferita, la fel si locurile, rele, reci, pentru o piele fina de gheisa.
Komayo este prinsa intre cateva iubiri si nu stie ce sa aleaga. Pe de-o parte vrea sa aiba o iesire demna din cartierul gheiselor, penru ca incepea sa imbatraneasca, pe de alta ar fi vrut sa mai ramana, dar posibilitatile nu sunt atat de placute.
Finalul este frumos, calm si neasteptat, oarecum.
Mi-a placut ca traducatorul, sau editorul, explica o multime dintre elementele ce creeaza o gheisa, in particular, si da o multime de informatii despre Japonia si secolul XX.
Imi place designul copertii, kimonoul iese frumos in evidenta, gheisa fiind elementul central al peisajului. In plus, spatele gol ar trebui sa atraga si mai tare atentia citirorilor de natura masculina.

Multumiri librariei Libris pentru carte!