vineri, 31 august 2012

Book Lovers Challenge- Ziua 23

23.     Vrem să îți vedem scrisul! Transcrie pe o foaie un scurt fragment dintr-o postare de a ta, sau scrie pur și simplu un mesaj cititorilor tăi, fă-i o poză sau scaneaz-o, și apoi posteaz-o!






p.s. am sarit provocarea numarul  12 pentru ca nu aveam aparat foto, dar intre timp am imprumutat unul si am facut...hmm, mai multe fotografii artistice. Pun una aici, restul le gasiti pe blogul personal.

Citatul de astazi


Promotii Libris



joi, 30 august 2012

Book Lovers Challenge- Ziua 22


22.     Basmele și poveștile pentru copii sunt frumoase, dar parcă prea perfecte, nu? Alege un basm sau o poveste (gen Albă ca Zăpada, Mica sirenă ..etc) și modernizeaz-o puțin. Adaugă niște vampiri, sau alte creaturi supranaturale, poți face personajele pozitive negative și viceversa, poți schimba cursul acțiunii. Scrie într-un scurt articol cum îți imaginezi respectiva poveste reinventată.

Hmm, da, eu am rescris povestea de la inceput pana la sfarsit, schimbandu-i cursul. Nu stiu daca trebuiua, dar nah...tardiv. :))
Luati-va o punga de pop-corn, ceva, si instalati-va bine, ca e destul de lunga. :D

A fost odatã ca niciodatã o împãrãteasã care domnea peste Regatul Primãverii. Ea era foarte fericitã alãturi de regele ei, dar stia cã fericirea ei se apropie de final, iar necazurile vor veni, pentru cã se apropia iarna.
Niciodatã nu mai fusese iarnã în Regatul Primãverii, dar frunzele începuserã demult sã îngãlbeneascã si sã cadã pe pãmânt, vântul era mai aspru în fiecare zi, iar soarele mai slab.
Stând împãrãteasa în jultul ei, privea cum primii fulgi de nea îsi fac aparitia.
“Acum, cã iarna ne-a îmbrãtisat, nu va dura mult timp si Regina Gheturilor va ajunge la noi, dorind sã ne cucereascã regatul”, gândea împãrãteasa, mâhnitã. “Stiind cã sfârsitul îmi este aproape, mi-as dori sã am un prunc, o fetitã care sã îmi semene, si sã aibe pielea alba ca fulgii care se cern acum si pãrul negru ca abanosul.”
In scurt timp timp, împãrãteasca a rãmas însãrcinatã, iar când viscolul si zãpada ajunseserã la portile castelului, mânate de Regina Gheturilor, ea îi dãdea viatã fiicei ei. A trait doar cât sã îi punã numele Albã-ca-Zãpada, apoi Tinutul Umbrelor a luat-o pe împãrãteasã la el.
Regina Gheturilor a cucerit castelul si a adus sã locuiasca acolo fiintele pe care le avea sub stãpânire: vampiri cu colti lungi, însetati de sânge, vârcolaci care se transformau în monstri la luna plina, elfi care îti putea suci mintile, dacã îti cunosteau numele întreg.
Regina, ea însãsi o vrãjitoare, a hotãrât sã o crute pe Albã-ca-Zãpada, doar dacã, tatãl acesteia, regele Primãverii, se însoarã cu ea.
Regele nu a avut ce sã facã si a luat-o de sotie pe regina vrãjitoare, ca sã îsi protejeze fiica.
Albã-ca-Zãpada si-a petrecut copilaria în castel, alãturi de acele finite înfricosãtoare, însã, cu firea ei caldã si sincerã, toti o plãceau si toti i-au devenit prieteni.
Intr-o searã, pe când Albã-ca-Zãpada abia împlinise optsprezece ani, vampirul Fernard îi ducea reginei cina, când a auzit-o vorbit cu oglinda ei magicã:
-Oglindã, Oglinjoarã, cine e cea mai puternicã vrãjitoare din tarã?
 Oglinda prinse viatã si îi rãspunse:
-Puterea ta, Crãiasã, e ca ziua luminoasã, dar existã în Albã-ca-Zãpada o magie de primãvarã care poate topi gheata amarã.
Impãrãteasa nu putea crede asta. Bastarda nu putea avea nicio putere magicã, era imposibil. Dar…nu ar trebui sã riste.
-Fernard!
-Da, Altetã.
-Adu-o acum pe Albã-ca-Zãpada la mine. O sã aflu exact câtã magie e în inima ei, dupã ce o sã i-o smulg din piept!
Fernard fãcu o plecãciune si incepu sã alerge pe coridoarele castelului, folosindu-si toata agilitatea sa vampiricã. O gãsi pe Albã-ca-Zãpada în curte, stând pe unul dintre metereze.
-As vrea sã se termine iarna, Fernard, spuse ea vãzându-l.
-Printesã, strigã el apropriindu-se. Esti în pericol! Regina vrea sã te omoare!
-Nu o va face, spuse fata, dar în inima ei încoltea teama si îndoiala. I-a fãcut un jurãmânt tatei cã nu îmi va face niciun rãu!
-A aflat cã ai puteri magice..
-Dar eu nu am puteri magice, Fernard!
-Oglinda i-a spus cã ai, si stii ca ea nu se insalã. Gândeste-te putin: toate fiintele magice iti sunt prietene, dar e ceva mai mult: îti sunt supuse.
-Nu..
-Nu ai încercat niciodatã sã le fii stãpânã, dar…îti amintesti când Ariana a vrut sã îl atace pe acel negustor? I-ai spus sã nu îl muste, iar ea te-a ascultat.
-Eu..
-Ascultã, Albã-ca-Zãpada!  Trebuie sã fugi si sã te ascunzi cât mai repede! M-a trimis dupã tine!
-Dar dacã într-adevãr am puteri, asta înseamnã cã am o sansã, o pot învinge pe reginã, pot aduce primãvara!
-Nu acum…e prea devreme si prea periculos. Fugi! Aleargã pe cât de repede poti si ascunde-te! Voi încerca sã caut aliati în castel si am sã te anunti când e vremea sã te întorci pentru luptã!
Albã-ca-Zãpada îl îmbrãtisã pe Fernard, simtind cum frica si disperare pun stãpânire pe ea. Ce sã facã acum? Unde sã se ducã?
Fernard îi prinse ambii obraji în palmele sale si îsi apropie buzele de ale ei.
-Nu o sã las pe nimeni sã iti facã rãu. Acum du-te! Si nu uita cã te iubesc.

Continuarea aici.

Intrebare

Are cineva e-book-uri in spaniola sau stie cineva vreun site de pe care imi pot lua carti (e-book sau tiparite) in spaniola? Dar sa faca livrari in Romania...

marți, 28 august 2012

HUMANITAS: lansare de carte

Va invitam sambata, 1 septembrie, ora 11, pe terasa librariei Humanitas Kretzulescu, unde va fi lansata miniseria Humanitas 'Carti bune pentru parinti buni'. Vor vorbi Ada Demirgian, Dana Dragomirescu, Cristina Hornoiu, Otilia Mantelers, Gabriela Ralea si Dedi Grigoroiu.

Sa facem cunostiinta cu....#1

O noua rubrica, inspirata din una dintre provocarile create de Krisz si Alexya pentru Book Lovers Challenge .

Provocarea suna asa: Alege un scurt fragment care ți-a plăcut dintr-o carte și rescrie-l din perspectiva altui personaj. În postare să transcrii și fragmentul original.
Eu personal m-am indragostit de aceasta provocare si pentru ca as rescrie mii de fragmente din carti, impartasind cu voi ce cred eu ca gandesc si simt personajele. 

Deci...Sa facem cunostiinta cu....#1
Segnor Vitalis din Singur pe lume

Fragmentul original


Sans familleHai, Remi, ia-ţi bocceaua şi, la drum ! Capi, înainte marş !
Am întins braţele într-un gest de implorare, întîi spre unul, apoi spre celălalt, dar amîndoi au întors
capul. Pe urmă am simţit că Vitalis mă apucă de mînă. N-aveam încotro : trebuia să-l urmez. Sărmana casă ! Trecînd pragul, mi s-a părut că mi se sfîşie inima şi că las acolo o bucată din mine. Degeaba mă uitam în jur, ochii mei împăienjeniţi de lacrimi nu vedeau nici ţipenie de om. Cui să-i cer ajutor ?
Nimeni pe drum, nimeni pe cîmp. Am început să strig :
— Mamă, mămico !
Dar nimeni nu-mi răspunse, şi glasul mi se înecă într-un hohot de plîns. Trebuia să plec cu Vitalis, care
nu-mi mai dădea drumul.
— Călătorie sprîncenată ! ne strigă Barberin şi intră in casă.
Totul se sfîrşise.
—Hai, Remi ! Hai, băieţelule, să mergem ! îmi şopti bîtrînul.
Şi mă trase încetişor de mină. Am început să merg alături de el. Din fericire nu mergea prea repede, ci,
dimpotrivă, cred chiar că îşi potrivea pasul după al meu. Drumul pe care apucasem şerpuia pe coasta
muntelui : la fiecare cotitură zăream căsuţa tuşei Barberin, care se făcea din ce în ce mai mică, tot mai mică. Urcasem de mai multe ori drumul acesta şi ştiam că, odată ajuns sus, la ultima cotitură, aveam să mai văd o dată casa, apoi, după cîţiva paşi pe podiş — gata ! în faţă, necunoscutul ; în urmă, cuibul unde trăisem atît de fericit pînă atunci şi pe care cu siguranţă n-aveam să-l mai văd niciodată. Din fericire, urcuşul ţinea mult ; totuşi, în cele din urmă, am ajuns sus. Vitalis mă ţinea mereu de mînă.

Sa facem cunostiinta cu 
Segnor Vitalis:




-Hai, Remi, ia-ţi bocceaua şi, la drum ! Capi, înainte marş !
Sans famille
Mi se rupea inima când vedeam disperarea în ochii bietului copil, iar când şi-a întins braţele într-un gest de implorare spre mine, apoi spre Barberin, am vrut sã îi spun cã nu trebuie sã caute implorare la acel om plin de urã, iar eu, tocmai pentru cã vreau sã aibe o viaţã, îl iau de lângã el.
— Mamă, mămico !a strigat, izbucnind în plâns.
— Călătorie sprîncenată ! ne strigă Barberin şi intră in casă.
—Hai, Remi ! Hai, băieţelule, să mergem ! i-am şoptit blând şi l-am luat de mânã.
Mi-am potrivit paşii cu ai lui, ca într-un fel de înţelegere tacitã.
Imi puteam imagina câtã durere e în inima lui de copil. Dar nu ar fi fost mai rãu, oare, sã se ducã la orfelinat? Nu ştiam asta. Dar ştiam cã am nevoie de un suflet uman care sã îmi aline nopţile lungi de singurãtate şi sã îmi dea o raţiune de a trãi, iar el are nevoie de cineva care sã îl îngrijeascã, aşa cã pornim împreunã la drum.
Mi-am jurat în gând cã nimeni nu îl va mai rãni pe acest copil, şi voi avea grijã de el precum pe propriul meu fiu.

TRITONIC: 50% reducere pentru TOATE cartile

In perioada 20 - 31 august 2012 cumpara carti din libraria online www.tritonic.ro si beneficiezi de o SUPER REDUCERE de 50% pentru TOATE TITLURILE noastre.
Poti cumpara cat vrei tu deoarece nu iti impunem limite!
Mentiuni:
- Costurile de expeditie in valoare de 7 lei/colet vor fi suportate de catre client.
- Comenzile vor fi onorate in limita stocurilor disponibile.

Sustinem scriitorii romani debutanti

Ne-am gandit la un nou proiect, prin care sa facem cunoscute romane sau nuvele ale unor scriitori romani care nu au fost publicati de edituri.
Putini romani ajung sa publice, iar noi vrem sa demonstram ca exista multi scriitori romani talentati, care merita sa se faca auziti.
Aceasta campanie va fi insotita si de un tur, daca se aduna mai multe bloguri care sa o sustina.
Ce trebuie sa faceti? Puneti bannerul pe blog, scrieti despre campanie, iar cand vom porni turul, alegeti o poveste sau mai multe (nuvela sau roman, nu fanfic) care v-a placut si scrieti despre ea pe blog.

De asemenea, nu uitati sa mentionati si titlul povestilor despre care care s-a vorbit pe blogurile ce au postat inainte, cu un link.
Daca aveti un blog, va invit sa intrati pe Wattpad, unde sunt foarte multe povesti frumoase. Sigur veti gasi ceva care sa va placa.
Daca sunteti scriitori, puteti sa lasati comentariu cu titlul creatiei voastre si un link.
Daca va hotarati sa participati la campanie si la tur, va rog sa imi trimiteti un mail la ramona88badea@yahoo.com in care sa imi scrieti povestea pe care o promovati( sau povestile) si linkul blogului pe care postati.
De asemenea, va puteti inscrie si daca vreti sa sustineti campania, dar nu aveti o creatie anume pe care sa o sprijiniti.


Codul bannerului: 
<a href="http://altfel-de-carti.blogspot.ro/2012/08/sustinem-scriitorii-romani-debutanti.html" target="_blank"><img src="http://i47.tinypic.com/70x84h.jpg" border="0" alt="Image and video hosting by TinyPic" /></a>

EDIT:
Nu stiu ce se intampla cu mine in ultimul timp, ca nu reusesc deloc sa ma fac inteleasa.
Cei care au creatii vor trimite blogurilor participante(le voi anunta eu intr-un post) creatiile lor pentru a-i convinge ca merita sustinuti.
Cei care au bloguri nu isi vor promova propriile creatii, ci vor alege una sau mai multe, nu neaparat doar din cele care s-au inscris, ci de pe Wattpad sau de oriunde vor ei.
Pentru adminii blogurilor care vor sa se inscrie in campanie:
Pasul unu: postati despre campanie pe blog si puneti bannerul.( Nu si despre creatiile pe care le veti promova, doar despre campanie in general, momentan. Va anunt eu cand incepe turul si puteti scrie si despre creatii.)
Daca vreti sa va inscrieti la campanie, lasati un comentariu cu linkul blogului sau trimiteti un mail la ramona88badea@yahoo.com

Astept intrebari pentru orice neclaritate.

"Dewey. Pisoiul din biblioteca unui mic oras cucereste lumea" - Vicki Myron

Povestea lui Dewey incepe intr-o dimineata friguroasa de ianuarie.
Avea doar cateva saptamani cand a fost abandonat intr-o cutie de recuperare a cartilor unei biblioteci. Cea care il va salva este Vicky Myron, directoarea bibliotecii din micul oras american Spencer, o mama singura care la randul ei era o supravietuitoare: reusise sa treaca peste pierderea fermei familiei, peste amenintarea unei boli incurabile si peste o casnicie esuata din cauza alcoolismului sotului. Ridicandu-se in doua labe, ca si cum incerca sa-si exprime recunostinta, Dewey o cucereste imediat. Povestea lui Dewey, numit dupa sistemul decimal de clasificare in biblioteci, ii va emotiona si ii va incuraja si pe locuitorii oraselului Spencer, greu incercat in anii '80 de criza economica.
In urmatorii nouasprezece ani, ii va incanta mereu cu entuziasmul, caldura si mai ales cu cel de-al saselea simt prin care stia de fiecare data cine avea nevoie cel mai mult de el. Astfel Dewey a devenit faimos in tot statul Iowa si, aproape incredibil, in intreaga America si in lume.

Am observat doua reduceri substantiale ale cartii:

Book Lovers Challenge - ziua 21

21.     Povestește despre altă pasiune a ta, în afara cititului.



Obisnuiesc sa fotografiez. Se intampla ca tot timpul cand e ceva interesant de fotografiat sa nu am aparatul la mine, si atunci imi vine sa ma bat singura, dar de obicei fotografiez orice obiect sau peisaj. As vrea sa am un aparat foto profesionist pentru ca se intampla sa vad oameni atat de diferiti si frumosi pe strada, sau chiar si in locurile pe unde merg, incat as vrea sa le cer aprobarea pentru a le face cateva fotografii.




Evident, cand tocmai imi luasem un aparat nou, ceva mai bun, l-am pierdut intr-un taxi. A fost de parca mi-as fi pierdut picioarele. Ma simteam complet neputincioasa, nu-mi venea sa mai ies din casa...asa ca am revenit la vechiul aparat, cu rezolutia lui mignona.
Imi place sa calatoresc si sa fac poze. De obicei, uit bateria [asa cum s-a intamplat acum o saptamana] sau chiar aparatul, iar in cazurile acestea uzez de orice imi e la indemana.
-mai multe fotografii pe deviantArt-




Si mie imi placea sa fac fotografii, adica, inca imi place, doar ca nu am aparat, s-a stricat.
 Insa trebuie sa recunoc, nu sunt nici pe departe la fel de reusite ca ale lui Miku.

 


 

     
 Alta pasiune de-a mea este scrisul.

Scriu proza si poezie, gasiti o colectie maricica pe Wattpad sau pe blogul O lume in versuri, blogul meu de poezii.

Mama

Ȋn pãrul tãu au asfinţit stele argintii,
Obrazul tãu fin a pãlit, bãtut de vreme.
Dar mâna e tot caldã, gata sã şteargã lacrimi mii,
Vorba ta dulce seacã orice durere.

Atât erai tu de frumoasã, în vremuri apuse,
Dar poveri multe ai avut pe-ai tãi umeri,
Atâtea griji pentru noi şi dureri nespuse,
Şi-atât de greu îmi e sã ştiu cã nu vei mai întineri.



Unui tatã

Nu mi-ai purtat mâna în zbor
Ȋntr-un surâs triumfãtor,
Arãtându-mi calea de a fãuri
Litere şi cifre de-arginturi.

Când în somnu-mi agitat
Un coşmar s-a arãtat,
Nu ai fost acolo sã-l alungi,
Nu mi-ai vegheat nopţile lungi.
(...) continuarea aici.

luni, 27 august 2012

Altfel de recenzie: Underworld- in cautarea ingerilor scris de Abby

Am primit de la Abby povestea ei si m-am apucat sa citesc.
 E ca si cum as fi atipit o secunda si m-as fi trezit la granita dintre Underworld si The Vampire diaries
Insa ideea in sine a povestii este originala, iar personajul principal nu seamana cu niciun alt personaj din carte sau film.
Pe scurt: La o petrecere, lui Selene ii este oferita o bautura de catre un tip misterios, apoi la scurt timp dupa ce o bea lesina si se trezeste la sediul vampirilor, un castel imens, izolat de lume, protejat de bariere care ii impiedica pe cei dinauntru sa evadeze.

Ce drăcie se presupunea că vroia Niklaus să caute, aducându-ne aici ? Măcar de m-ar fi anunţat ...
Ah, da ? Şi ce vroiai să-ţi zică ? „Dragă Selene, vin mâine seară să te răpesc, să-ţi faci bagajele şi să te prefaci surprinsă . Cu drag, Niklaus.” Ăăă ? Pe bune ?



Selene afla ca mai multe fete sunt rapite si aduse aici pentru a fi transformate in vampiri. Asta au patit si Savannah si Dawn, colegele de camera ale Selenei. Castelul, aflat in stapanirea lui Niklaus si a lui Michael, nu adaposteste doar vampire, ci si varcolaci si vrajitoare…lucru pe care Selene il va afla intr-o noapte cu luna plina…


Ȋncepusem să mă ȋntreb dacă ăştia de aici aveau televizor . Adicăă , au şi ei nevoie de reclame pentru dinţi ascuţiţi de vampir, saau un elixir de blană de lup moale, nu ? Măcar ceva de genul ăsta , trebuiau să aibă.

 
O poveste draguta si amuzanta, care se desfasoara cu viteza luminii.
 Abunda de actiune, insa emotiile sunt descrise fugitiv, dar e draguta de citit, pentru ca nu ai cum sa te plictisesti.
Selene e...exploziva. Sarcastica, hotarata, increzatoare in propriile puteri si foarte amuzanta.
Nu doar ca are mustrari de constiinta, ci are discutii lungi cu propria constiinta, se contrazic si se cearta, spre deliciul cititorului.

Puteti citi povestea aici

duminică, 26 august 2012

Ultimul concurs al verii

Se duce vara, din pacate. Nu stiu voi ce parere aveti, dar mie mi se pare ca a trecut mult prea repede. Nu am reusit sa fac nici jumatate din ce mi-am propus...
Si vine toamna, cu melancolia ei, cu frigul si frunzele aramii.
Ca sa nu fiti, totusi, tristi, noi va oferim un concurs!

Exista in blogosfera multe persoane care scriu povesti, fanficuri, nuvele, etc. Noi am vrea sa le cunoastem creatiile si sa le premiem.

Ce trebuie sa faceti?
Trimiteti pe mail la adresa ramona88badea@yahoo.com creatia voastra pana pe data de 1 septembrie. Fanfic, poveste, nu conteaza ce gen, atata timp cat e proza. Va rugam ca documentul sa fie atasat, iar in mail sa scrieti o scurta prezentare, de cateva randuri.

Nu va cerem sa scrieti o poveste special pentru acest concurs. Adica, o puteti scrie daca va face placere, dar vroiam sa facem cunoscute diverse fanficuri sau povesti care au fost deja scrise (nu e nevoie sa aibe nspe mii de capitole sau sa fie incheiate). Puteti arunca o privire aici ca sa va dati seama cam ce asteptam, dar puteti sa ne uimiti cu orice fel de poveste. Singura regula este ca trebuie sa fie proza.

Pentru orice nelamurire, nu ezitati sa ne intrebati.

Povestilor care ne plac cel mai mult le vom face recenzie pe blog, iar pe cea mai frumoasa o vom premia cu o carte: "O noua senzatie in scoala" de Melissa de la Cruz, alaturi de doua semne de carte: unul semnat de Megan si altul cu TVD.



Deasemenea, toate creatiile intra in tragerea la sorti pentru celalalt premiu: o carticica de buzunar si semne de carte.


Suntem nerabdatoare sa citim creatiile voastre!

Pasiuni: carti de buzunar

Vrui, cititorule, sa-ti fac un dar,
O carte pentru buzunar..
Si cam asta am facut. O carte mica, o carticica.
Initial au fost gandite ca brelocuri sau pandantive.
Apoi mi-am dat seama ca sunt prea fragile, si pot si folosite doar de decor.
Prima, a fost facuta dintr-o pagina rupta dintr-o carte veche (de scoala, daca va face sa ma considerati mai putin vinovata.)
Coperta este dintr-o supracoperta a unei carti pe care am dat-o demult ca premiu. Supracoperta arata ca si cum a trecut prin multe razboaie, asa ca i-am scos-o, inainte sa o trimit si a ramas aruncata prin birou, fara utilitate...pana acum.



Pentru a doua, am folosit servetele, in loc de foi, pentru un efect de....carte stufoasa.
Nu a iesit cine stie ce.


La urmatoarea am pus foi albe, gandindu-ma ca daca o dau cuiva si acel cineva o face cadou la randul sau, poate sa scrie ce dedicatie vrea.


Si preferata mea: un mini-volum legat in piele, numit Cartea prieteniei, care contine cateva citate dragi sufletului meu si pe care il voi face cadou.

Cum vi se par? Daca va plac si v-ati dori si voi una, trebuie doar sa imi spuneti, ca imediat fac un concurs. :D 
Edit: am mai facut cateva:



Book Lovers Challenge- Ziua 20


20.     Întreab-o pe mama ta sau pe tatăl tău care a fost cartea ei/lui preferată, sau o carte care i-a plăcut mult, și spune-ne și nouă care e aceea, și dacă tu ai citit-o.

Stiu ca mamei i-au plãcut foarte mult “Dune” si “Fundatia”, pe care nu am ajuns sa le citesc inca.

 In afara de astea, mai sunt carti pe care mi le-a dat sa le citesc, pentru ca ii placeau ei, cum ar fi “Singur pe lume”, “Ciresarii”, “Legendele Olimpului”,“Carrie”, “La rascruce de vanturi”.
Dar printre cartile ei preferate se numara si multe carti pe care i le-am dat eu sa le citeasca, pentru ca mi-au placut mie: “Harry Potter”, “Jocurile foamei”, “Vampirii sudului”, “Eu sunt numarul patru”, “Eve”, etc.
Nu are o carte preferata, a citit foarte multe si spune ca fiecare carte e diferita, are parti bune si rele, astfel ca nu poti face un top.

sâmbătă, 25 august 2012

Singur pe strada

Singur Pe Strada“Într-o zi de septembrie 2005, am întâlnit un băiat din România, al cărui nume nu mi-l amintesc. M-a întrebat dacă puteam să-l duc cu maşina până la o staţie de autobuz. Avea treisprezece sau paisprezece ani, un zâmbet simpatic şi era murdar de noroi pe obraz: jucase fotbal. I-am spus: «Bineînţeles». Pe drum, am început să vorbim. [...] În câteva minute mi-a povestit jumătate din viaţa lui: călătoria clandestină spre Italia; repatrierea tatălui său, care nu a mărturisit nimănui că avea în grijă un fiu; întâlnirea cu un italian care l-a ajutat şi cu un altul care ar fi vrut să-l trimită la furat. «Ştii unde se află tatăl tău acum?» l-am întrebat. «Nu», mi-a răspuns. «Poate în închisoare. Poate în altă ţară». S-a oprit, a căutat ceva în buzunare (nu ştiu ce), apoi a continuat: «Un lucru e sigur, însă. Dacă nu se întoarce după mine, într-o bună zi mă voi duce eu să-l caut. Pe el sau pe bunicul...» În aceeaşi seară, acasă, am început să scriu povestea aceasta."