joi, 30 august 2012

Book Lovers Challenge- Ziua 22


22.     Basmele și poveștile pentru copii sunt frumoase, dar parcă prea perfecte, nu? Alege un basm sau o poveste (gen Albă ca Zăpada, Mica sirenă ..etc) și modernizeaz-o puțin. Adaugă niște vampiri, sau alte creaturi supranaturale, poți face personajele pozitive negative și viceversa, poți schimba cursul acțiunii. Scrie într-un scurt articol cum îți imaginezi respectiva poveste reinventată.

Hmm, da, eu am rescris povestea de la inceput pana la sfarsit, schimbandu-i cursul. Nu stiu daca trebuiua, dar nah...tardiv. :))
Luati-va o punga de pop-corn, ceva, si instalati-va bine, ca e destul de lunga. :D

A fost odatã ca niciodatã o împãrãteasã care domnea peste Regatul Primãverii. Ea era foarte fericitã alãturi de regele ei, dar stia cã fericirea ei se apropie de final, iar necazurile vor veni, pentru cã se apropia iarna.
Niciodatã nu mai fusese iarnã în Regatul Primãverii, dar frunzele începuserã demult sã îngãlbeneascã si sã cadã pe pãmânt, vântul era mai aspru în fiecare zi, iar soarele mai slab.
Stând împãrãteasa în jultul ei, privea cum primii fulgi de nea îsi fac aparitia.
“Acum, cã iarna ne-a îmbrãtisat, nu va dura mult timp si Regina Gheturilor va ajunge la noi, dorind sã ne cucereascã regatul”, gândea împãrãteasa, mâhnitã. “Stiind cã sfârsitul îmi este aproape, mi-as dori sã am un prunc, o fetitã care sã îmi semene, si sã aibe pielea alba ca fulgii care se cern acum si pãrul negru ca abanosul.”
In scurt timp timp, împãrãteasca a rãmas însãrcinatã, iar când viscolul si zãpada ajunseserã la portile castelului, mânate de Regina Gheturilor, ea îi dãdea viatã fiicei ei. A trait doar cât sã îi punã numele Albã-ca-Zãpada, apoi Tinutul Umbrelor a luat-o pe împãrãteasã la el.
Regina Gheturilor a cucerit castelul si a adus sã locuiasca acolo fiintele pe care le avea sub stãpânire: vampiri cu colti lungi, însetati de sânge, vârcolaci care se transformau în monstri la luna plina, elfi care îti putea suci mintile, dacã îti cunosteau numele întreg.
Regina, ea însãsi o vrãjitoare, a hotãrât sã o crute pe Albã-ca-Zãpada, doar dacã, tatãl acesteia, regele Primãverii, se însoarã cu ea.
Regele nu a avut ce sã facã si a luat-o de sotie pe regina vrãjitoare, ca sã îsi protejeze fiica.
Albã-ca-Zãpada si-a petrecut copilaria în castel, alãturi de acele finite înfricosãtoare, însã, cu firea ei caldã si sincerã, toti o plãceau si toti i-au devenit prieteni.
Intr-o searã, pe când Albã-ca-Zãpada abia împlinise optsprezece ani, vampirul Fernard îi ducea reginei cina, când a auzit-o vorbit cu oglinda ei magicã:
-Oglindã, Oglinjoarã, cine e cea mai puternicã vrãjitoare din tarã?
 Oglinda prinse viatã si îi rãspunse:
-Puterea ta, Crãiasã, e ca ziua luminoasã, dar existã în Albã-ca-Zãpada o magie de primãvarã care poate topi gheata amarã.
Impãrãteasa nu putea crede asta. Bastarda nu putea avea nicio putere magicã, era imposibil. Dar…nu ar trebui sã riste.
-Fernard!
-Da, Altetã.
-Adu-o acum pe Albã-ca-Zãpada la mine. O sã aflu exact câtã magie e în inima ei, dupã ce o sã i-o smulg din piept!
Fernard fãcu o plecãciune si incepu sã alerge pe coridoarele castelului, folosindu-si toata agilitatea sa vampiricã. O gãsi pe Albã-ca-Zãpada în curte, stând pe unul dintre metereze.
-As vrea sã se termine iarna, Fernard, spuse ea vãzându-l.
-Printesã, strigã el apropriindu-se. Esti în pericol! Regina vrea sã te omoare!
-Nu o va face, spuse fata, dar în inima ei încoltea teama si îndoiala. I-a fãcut un jurãmânt tatei cã nu îmi va face niciun rãu!
-A aflat cã ai puteri magice..
-Dar eu nu am puteri magice, Fernard!
-Oglinda i-a spus cã ai, si stii ca ea nu se insalã. Gândeste-te putin: toate fiintele magice iti sunt prietene, dar e ceva mai mult: îti sunt supuse.
-Nu..
-Nu ai încercat niciodatã sã le fii stãpânã, dar…îti amintesti când Ariana a vrut sã îl atace pe acel negustor? I-ai spus sã nu îl muste, iar ea te-a ascultat.
-Eu..
-Ascultã, Albã-ca-Zãpada!  Trebuie sã fugi si sã te ascunzi cât mai repede! M-a trimis dupã tine!
-Dar dacã într-adevãr am puteri, asta înseamnã cã am o sansã, o pot învinge pe reginã, pot aduce primãvara!
-Nu acum…e prea devreme si prea periculos. Fugi! Aleargã pe cât de repede poti si ascunde-te! Voi încerca sã caut aliati în castel si am sã te anunti când e vremea sã te întorci pentru luptã!
Albã-ca-Zãpada îl îmbrãtisã pe Fernard, simtind cum frica si disperare pun stãpânire pe ea. Ce sã facã acum? Unde sã se ducã?
Fernard îi prinse ambii obraji în palmele sale si îsi apropie buzele de ale ei.
-Nu o sã las pe nimeni sã iti facã rãu. Acum du-te! Si nu uita cã te iubesc.

Continuarea aici.

Un comentariu:

Claudia spunea...

Foarte frumoasa acesta noua viziune cu privire la Alba ca Zapada.