[recenzie] "Fata de hârtie" de Guillaume Musso

În primul rând coperta. Nu e coperta cea care face o carte? Desigur, asta numai pentru prima privire, căci noi nu citim coperta, ci conținutul ei. Să admiri coperta și să o analizezi e ca și cum ai întâlni un om pentru prima dată: prima impresie e vitală, chiar dacă modul în care vei coopera mai departe cu respectiva persoană ar putea fi diferit.

Ei bine, coperta romanului „Fata de hârtie” de Guillaume Musso este una care te atrage instantaneu: o tânără încojurată de cuvinte, litere, iar ea pare oarecum izvorâtă din ele, ea este cuvântul însuși.

Mai departe, titlul cărții, al doilea criteriu, este și el pe măsură: „Fata de hârtie”. De ce de hârtie? De ce nu Fata din carne, sau Fata din orez, sau Fata din lanul se secară? Pentru că totul are o concordanță deplină cu coperta și conținutul romanului.

Astfel, aflăm încă de la primele pagini că Tom Boyd este un scriitor renumit, un fel de Dan Brown al realității noastre, de ce nu, chiar înusuși autorul, Guillaume Musso, care are un succes enorm cu romanele sale irevocabil romantico-dramatice. Tom Boys devine, în acest sens, personajul în fața căruia se va deschide un fel de poartă a S.F.-ului. Personajul său, femeia creeată de el însuși în romanele sale, cu toate că nu este unul dintre cele mai răsărite personaje, „cade” în casa lui.

Tom este buimăcit când ea îi povestește despre propria ei viață, despre elemente pe care numai Tom le știa, pentru că ele existau numai în folderul său secret în care-și nota datele cele mai intime despre personaje. Să fi înnebunit Tom? Important de menționat este faptul că el fusese îndrăgostit de Aurore – un star, un geniu al pianului, dar ea se despărțise de el, lăsându-l singur, părăsit și înecat în alcool.

Milo, prietenul din copilărie al lui Tom, îi povestește că s-a produs o greșeală, un tiraj de cărți a fost printat greșit, oprindu-se în mijlocul unei fraze: „ – Te implor! Strigă ea căzând „, iar Tom înțelege astfel o posibilă legătură cu apariția lui Billie. Milo decide retragerea tirajului de cărți de pe piață și arderea lor, dar una singură se pierde în lume...

Pentru Tom, Billie, personajul cărtii sale, reprezintă o curiozitate nebună. El se îndrăgostește de ea, de modul imprevizibil în care ea se poartă. Dar ea nu aparține acestei lumi, așa că tot ce îi cere este să continue să scrie cel de-al treilea roman, în care să-i facă viața mai bună, să-i schimbe destinul tragic. Sigur că Tom refuză, depresia lui este mult prea încurcată. Așa că Billie îi propune un târg: ea îl va ajuta să se împace cu Aurore, iar el va scrie cel de-al treilea roman. Cumva îl convinge, iar cei doi pleacă spre Mexic.

Și uite-așa începe ceea ce va fi aventura vieții lui Tom. Așa-zisa atracție față de Billie se transformă în iubire, iar cei doi creează o poveste adevărată chiar sub ochii lui Aurore. Iar într-o zi Billie scuipă... cerneală. Billie se îmbolnăvește și pentru a o salva, Tom se reapucă de scris. Numai că viața lui Billie devine din ce în ce mai instabilă, iar ultima carte nedistrusă e firul de ață în care atârnă viața ei. Astfel, Milo și Carole, prietenii cei mai buni ai lui Tom, intră într-o căutare a acului cu fân în întreaga lume: cartea pare pierdută, până când...

Ei bine, finalul este complet și absolut neașteptat. Nu aș fi crezut vreodată că totul ar putea fi jucat pe degete atât de ușor, nu aș fi crezut ca toată povestea ar putea să se schimbe în așa fel.

Acest roman lasă în urma lecturării sale un gust plăcut, o stare de bine, un zâmbet mare, mare pe fața cititorului.

Recomand această carte, citiți-o cu toată încrederea, nu vă va dezamăgi!

Acest post face parte din campania vALLuntar inițiată de Grupul Editorial ALL, cu sprijinul ROMSILVA.