Fetele Gallagher- recenzie

Nu imi vine sa cred cat de lenesa am devenit in ceea ce priveste recenziile. Am citit o gramada de carti in ultimul timp si despre cele mai multe dintre ele nu am scris nimic.

Incercand sa recuperez, voi impusca doi iepuri dintr-un foc, printr-o recenzie a primelor doua volume din seria Fetele Gallagher de Ally Carter.

Volumul 1:Daca ti-as spune ca te iubesc ar trebui sa te omor

Cammie, sau Cameleonul, cum i se mai spune, este eleva la Colegiu Gallager pentru tinere exceptionale. Habar nu are lumea cat sunt ele de exceptionale, dat fiind ca vorbesc sapte limbi, stiu zece feluri de a imobiliza un atacator, iar agrafele lor de par sunt arme ori dispozitive de urmarire. 

Insa totul pare mai putin ciudat, daca te gandesti institutul Gallagher este de fapt o scoala pentru spioane.

Cam a fost educata sa faca fata oricarei situatii. Sau aproape oricarei situatii...Daca se descurca de exceptie sa urmareasca o tinta in miscare, sa se ascunda si sa se camufleze, si este mare fana a operatiunilor sub acoperire, ceea ce nu stie este..cum sa fie ea insasi.

Iar cand prin preajma se intampla sa fie un baiat dragut pe nume Josh, care nu are voie sa afle cine e ea de fapt, lucrurile se complica, asa, cam cu viteza unei "indragosteli" la prima vedere.

- Mi-a zis ca am o pisica norocoasa, am zis. Ce inseamna asta?

- Tu n-ai pisica.

- Neesential. Am dat din mana, trecand peste asta. Deci, ce inseamna?

- Suna ca si cum ar vrea sa nu se piarda cu firea… Ca s-ar putea sa te placa si vrea sa-si lase optiunile deschise, in caz ca tu hotarasti ca nu-l placi, sau daca el hotaraste ca nu te place.

Volumul 2: Pe cuvant de spioana

In volumul doi, Cam, impreuna cu prietenele eu cele mai bune, Bex, Liz si nou-venita Macey, au de infruntat lucruri neobisnuite, chiar si pentru niste fete Gallagher. Pe langa testele fulger de la Op-Acop, sau tocmai pentru aceste teste, in scoala lor isi fac aparitia niste baieti. Si nu orice fel de baieti, ci elevii scolii de spioni Blackthrone pentru baieti.

Se iau niste fete care au fost obisnuite sa "troneze" in scoala lor, se adauga chipesii si misteriosii baieti cazati in aceeasi scoala, si se adauga ex-ul Josh, despre care Cam nu credea ca il va mai vedea vreodata.

Cartile sunt dragute, au actiune, suspans, sunt haioase. Sunt altceva si asta imi place. Ce nu imi place, este ca pe alocuri seamana ingrozitor cu Harry Potter. Liz este Hermione intreaga, iar inceputul volumului doi, cand Cam se duce la sediu CIA, este leit cu cel in care merge Harry la Ministerul Magiei, de la accesul in subteran, pana la paznicul de la birou si la scaunul din sala de audiere.

Momentele astea, in care e copia lui Harry Potter, sunt rare, iar cartile au prorpia poveste si unicitate, caci, daca ar fi fost altfel, nici nu le mai citeam.

Concluzie: usurele, simpatice si haioase. Da, merita citite, mie imi plac.

Rang: ***

3/5