Poezie de toamna

Cum toamna a inceput sa isi intre de deplin in drepturi, cu ploaie, vant, frig si multe frunze ingalbenite, va propun o poezie care se potriveste cu acest tablou deprimant.

Speranta de toamna

Frunze firave, batute de vant

Suiera incet propriu cant,

Asteapta ca timpul sa apuna

Si sa apara prima bruma.

 *

Fiecare clipa ce trece,

Aduce aproape anotimpul rece.

Frunzele ingalbenesc treptat

Si cad pe pamantul uscat.

 *

Privesc lumea, privesc zarea,

In urma lor va ramane uitarea.

Isi asteapta sfasitul fara regrete,

Stiu ca vor inflori iarasi marete.

 *

Renunta la viata impacate pe deplin,

Se cufunda in tainele mortii lin,

Stau inghetate, sub alba mantie ascunse,

Asteptand sa revina vremuri apuse.

 *

Ingalbenite de vreme, asteapta finalul,

Asculta legea naturii si crezul,

Se cufunda intr-al mortii asternut,

Caci orice sfasit e un nou inceput.

http://olumeinversuri.wordpress.com/