vineri, 12 iulie 2013

Recenzie: nymphette_dark99

nymphette_dark99-Cristina-Nemerovschi
Vicky are 13 ani si 4 luni, traieste asa cum vrea, ii place sa sfideze regulile si sa isi testeze limitele. Nimic nu ii este interzis si nimic nu o poate opri, atunci cand isi propune ceva. E rebela, e sadica, si e adorabila, in felul ei.

Foarte mulţi proşti cred cã la 13 ani eşti încã un copil. Cred cã încã nu ţi-ai format un sistem, nu ţi-ai fãurit o pereche de lentile aburite prin care sã priveşti într-un mod personal, unic poate, lumea şi tot ce-i în ea. Bullshit. Cred cã lentilele mele s-au format în jurul vârstei de 8 ani. Cam de atunci, din clasa a doua, n-am mai putut sã accept “aşa se face”-urile cu care cârtiţele oarbe din jur încercau sã-ţi închidã gura, în lipsa logicii şi argumentelor.

Daca ar exista in realitate, Vicky m-ar razbuna pentru toti libidinosii care au incercat sa ma pipaie in autobuz, pentru toate specimenele cu burta de bere care imprastie un pregnant miros de transpiratie statuta si au incercat sa ma agate cu replici care incep cu "Papuse..."

Probabil ar fi cea mai tare fiinta de pe pamant, daca nu i-ar fi luat M. din "Sange satanic" titlul cu cativa ani mai devreme.
Daca M. se gandeste mult la lumea proasta si ignoranta din jur, Vicky gandeste mai putin, dar actioneaza. Asa cum crede. Liber. Nemilos.



Trãisem întotdeauna fãcând numai lucruri care îmi plãceau, refuzând cu încãpãţânare sã le iau în calcul pe cele care nu-mi produceau interes sau vreo tresãrire, şi eram convinsã cã orice om poate supravieţui fãcând exact numai lucrurile care îi plac. Mulţi însã se mint cã nu se poate trãi aşa, pentru cã le este fricã de chestiile pe care şi le doresc, aşa cã le dau deoparte din start, numindu-le destructive, imorale, rele. Nu aveau dreptate, erau doar ipocriţi.

Concluzie:  O carte absolut savuroasa, pe care am devorat-o rapid. Cristina Nemerovschi socheaza din nou, si nici nu m-as fi asteptat la mai putin.

Cred ca de-a lungul actiunii ei, cartea asta m-a trecut prin toate sentimentele si starile posibile, pe rand: am placut-o pe Vicky, am detestat-o, mi-a fost teama de ea, am urat-o, am compatimit-o, m-a amuzat, am empatizat cu ea, am criticat-o, iar la final, m-am indragostit iremediabil de ea.

Live fast, die young, bad girls do it well.

3 comentarii:

Monica spunea...

Ok, recenzia ta e draguta dar tot nu am aflat nimic CONCRET despre actiune. Nici din descrierea cartii... inainte de a o cumpara vreau sa stiu mai mult ... care e treaba, concret, cu exemple :) :)

Ramona spunea...

Nu am vrut sa stric surpriza, cartea e prea misto si merita ca fiecare cititor sa o descopere singur, dar daca vrei cateva amanunte despre actiune, contacteaza-ma pe facebook in mesaj privat sau pe messenger (vezi imaginea din lateral, aia cu "ai o intrebare pentru Ramona") si iti zic cate ceva.

rucsandratudoran spunea...

si eu vreauuuu